Un nou articol pentru comunitatea mea preferată, #windofchange. Am luat o pauză datorită reluării programului încărcat de zi cu zi, care îmi provoacă toate simțurile la maxim. Din ceea ce-mi dau seama, în sesiune aveam mai mult timp liber, cumva nejustificat.
Ce înseamnă viața între două cafele?
Noi, studenții, realizăm cele mai frumoase amintiri în anii facultății, însă între două cafele, la unii poate trei ca să-și mențină simțurile vii până în miez de noapte, exemplu de față - eu. Astăzi dacă s-ar crea o statistică cei mai mulți litri de cafea sunt consumați de către tineri. Ei se "droghează" cu cafea, unii pentru că le creează bună stare, alții pentru ca se simt "trezi" după o ceașcă de cafea, cu spumă albă deasupra, iar alții pur și simplu se îmbată de la primele ore ale dimineții, cu aburul cafelei care le mângâie sufletul toată ziua, bineînțeles până la următoarea doză de cofeină.
Eu mă consider un caz mai aparte în ceea ce privește cafeluța. Am perioade și perioade. Uneori sunt obsedat să-mi fac cafea, să o pozez, să o fierb la ibric în acele minute prețiose în care nu se pierde nicio substanță benefică pentru organism. Sau, fiindcă sărisem, doar beau cafea pentru că mă îndrăgostesc de brand sau de vibe-ul localului care o servește.
Legat de a doua latură a prespectivei mele despre cafea, pot să o urăsc. Deodată creierul îmi transmite informații cât se poate de reale, cum ar fi : "cafeau te deshidratează, puiul meu", "niciodată să nu bei cafea pe stoamacul gol", " cafeaua de la tonomat e cancer, ferește-te" . Da, toate astea îmi vin în minte, și o perioadă devin brusc hater-ul cafelei. Serios vorbind, spuneti voi că nu e cafeaua de la tonomat nocivă? De fapt, e cafea? sau...
Seara când ajung acasă cafeau băută înspre după-amiază își face efectul, și ajung să scriu articole, ca astăzi, inspirat din experiența Starbucks Victoriei. Eu sunt obsedat de experiențe, iar Starbucks, precum și alte branduri asta oferă. Simțurile olfactive înnebunesc, iar această atitudine de "îmi pasă" față de client mă face să intru în orice Starbucks pe care îl zăresc în drum și să-mi dau întâlniri tot la ei.
Concluzie : Sunt bipolar când vine vorba despre cafea. Câteodată o ador, altădată nu merci.
Îmi pare rău că v-am neglijat, dar nu a fost cu intenție, o să urmeze ceva care o să ne țină mai aproape unii de ceilalți! #windofchange
Pace! Și Iubiți-vă!
Be part of our journey!
